Relaţii bilaterale

Regatul ŢĂRILOR DE JOS


Începând din 1993 Olanda a oferit una din cele mai consistente asistenţe financiare nerambursabile, atât autorităţilor şi instituţiilor publice, cât şi societăţii civile din România, prin diferite componente ale programului de transformare socială a Europei Centrale şi de Est (MATRA), finanţat de MAE olandez, având ca principale obiective buna guvernare şi cooperarea europeană.


Reprezentarea diplomatică

La 21 decembrie 1841, a fost înfiinţată prima reprezentanţă diplomatică a Regatului Ţărilor de Jos, prin Viceconsulatul comercial de la Galaţi. La 25 august 1856, Olanda a stabilit la Bucureşti o misiune cu atribuţii şi competenţe mai largi: o Agenţie şi un Consulat General. Au urmat, în 1857, Agenţii Consulare Onorifice la Bârlad, Botoşani, Focşani, Giurgiu, Roman.

La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României. Consulatul General din Bucureşti a fost ridicat la nivel de Agenţie Diplomatică, iar la 15/27 februarie 1882, la rang de Legaţie, şeful misiunii avansând la gradul de ministru rezident.

Între 1880-1898, România a fost reprezentată în Olanda de Legaţia sa la Bruxelles. În 1898 a fost înfiinţată „a unsprezecea misiune diplomatică a României, cu reşedinţa la Haga”. În 1900, acesteia îi erau subordonate Consulatul General din Rotterdam şi Consulatele de la Amsterdam, Dordrecht şi Haga-Scheveningen. La 25 august 1966, raporturile dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de Ambasadă.

  • Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: Brândușa Predescu (prezentare scrisori de acreditare în august 2016).
  • Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar:Roelof van Ees (prezentare scrisori de acreditare în septembrie 2019

Reţeaua de Consuli onorifici

  • în Regatul Ţărilor de Jos: Ben Jager, consul onorific general (provinciile Noord Brabant şi Zeeland), Jan van Putten (provinciile Flevoland, Utrecht şi Friesland), Andrea Teunissen-Oprea (provinciile Zuid-Holland şi Noord-Holland) şi Kees Kuijken (provinciile Limburg, Gelderland şi Groningen).
  • în România: Wouter Reijers (pentru judeţele Cluj, Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş), Dan Coman (Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea), Marius Popa (Arad, Timiş, Caraş-Severin)


Cooperare economică

Schimburile comerciale se derulează, în principal, în baza „Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană”.

Schimburile comerciale bilaterale s-au menţinut la un nivel constant de creştere până în anul 2008, urmând o scădere de 2 ani (anii 2009 şi 2010) generată de criza financiar-economică globală.

La 31.08.2017, valoarea schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 2.966,20 milioane Euro (+10,65%) din care export 1043,04 milioane Euro (+18.43%) şi import 1.923,16 milioane Euro (+6.85%). Deficitul a înregistrat valoarea de 880,12 milioane Euro situându-se pe locul 4 in rândul celor mai mari deficite comerciale.

Regatul Țărilor de Jos a ocupat locul 8 în topul partenerilor comerciali cu 3,3% din totalul comerțului RO din care exporturile sunt în procent de 2,54%, iar importurile în procent de 3,93%, din totalul exporturilor respectiv importurilor.

La 30 septembrie 2017, erau înregistrate în România 5080 societăți comerciale mixte româno-olandeze (2,38%), cu un capital total investit de 9.01 Mld. Euro (12,26 Mld $). În topul investitorilor străini, Olanda ocupa locul 1 după criteriul valoric al participării la capitalul social. Acestea reprezintă 21,06% din totalul investițiilor străine în țara noastră.

Principalele proiecte de investiții olandeze în România se regăsesc în: agricultură şi horticultură, logistică generală (industria auto/transporturi/logistică), managementul apelor, industria alimentară, reparații şi construcții navale, energie (inclusiv regenerabilă), industrie chimică, produse industriale, industria materialelor de construcții, industria produselor electrocasnice, servicii financiar-bancare/audit, industria ușoară/retail.


Cooperare în domeniul educaţiei

Câteva centre de învăţământ superior din România (Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Galaţi) au încheiat acorduri de cooperare universitară cu parteneri olandezi (Groningen, Utrecht, Leiden, Delft, Arnhem, Eindhoven).

Specializarea „limba şi literatura neerlandeză” se predă la Universităţile din Bucureşti (Catedra de Limbi şi Literaturi Germanice), Timişoara şi Cluj-Napoca, iar la Universitatea din Bucureşti funcţionează un lectorat de limbă neerlandeză, pentru care partea română asigură sprijin logistic şi cazare gratuită.

De la 1 septembrie 2015, la Universitatea din Amsterdam se predă limba română în cadrul Catedrei de Studii sud-est europene, absolvenții urmând să primească titlul de Bachelor in South East European Studies, specializarea Limba Română.


Comunitatea românească din Olanda

Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos este răspândită pe întreg teritoriul ţării şi este bine integrată în societatea olandeză. Potrivit Biroului Central de Statistică al Olandei, comunitatea de români numără aproximativ 21.000 de persoane. Totodată, numeroşi români stabiliţi de mulţi ani în Ţările de Jos au obţinut cetăţenia olandeză, renunțând la cetățenia română.

Dispersia geografică este unul din motivele pentru care nu există o asociaţie a românilor din Olanda. După 1989, au fost constituite ONG-uri româno-olandeze (reunind membri de origine română şi olandeză), active în domeniile social, educaţional, cultural. În ultimii ani, se constată o dinamizare a iniţiativei asociative a românilor din Olanda, în special în domeniile cultural şi academic.

Câteva sute de cetăţeni români lucrează în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale din Haga (TPI, CPI, Europol, Eurojust, OIAC, EPO, TSL, NATO C3 Agency, ESTEC), în marile companii olandeze (ING, Shell, Philips, Unilever etc.), precum şi în cadrul universităţilor (TU Delft). Studenţii români sunt în număr de câteva sute, la toate nivelele de studii şi la diferite discipline de învăţământ. Domeniile preferate sunt: drept european și internațional, științe aplicate și tehnice, chimie, management de afaceri și relații economice.

Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români nu mai au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Olanda. De la această dată, cetăţenii români care muncesc sau intenţionează să muncească în Olanda se supun aceloraşi reguli care se aplică oricărui alt cetăţean din Uniunea Europeană care lucrează în această ţară.

Mai multe informaţii privind condiţiile de muncă se găsesc pe site-ul http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/.

Decembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice