Relaţii bilaterale

Regatul SUEDIEI

 

Denumire oficială: Regatul Suediei (Konungariket Sverige), forma scurtă Suedia (Sverige).

Capitala şi principalele oraşe: Stockholm (capitala), Göteborg, Malmö, Uppsala.

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 450.295 km². Suedia este împărţită în 21 de comitate. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune.

Populaţia: 10.038.276 de locuitori (la 1 ianuarie 2019)

Limba oficială: suedeza

Ziua naţională: 6 iunie - în onoarea alegerii primului rege al Suediei, Gustav Vasa, în 1523.

Religie: evanghelici lutherani, romano-catolici, ortodocşi, musulmani.

Moneda naţională: coroana suedeză (SEK), Krona = 100 öre

Scurt istoric. Epoca vikingă a Suediei a cuprins secolele VIII - XI. La începutul secolului XII s-a creat un stat suedez independent. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei au realizat Uniunea de la Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez modern a fost fondat în 1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa. Expansiunea teritorială din secolul XVII a condus la formarea Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, s-au desprins treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia a fost cedată Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii s-a soldat cu campania militară a Regelui Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia sub coroana suedeză, situație care a durat până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia. Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de război, în vigoare şi astăzi. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este, în prezent, membră a niciunei alianţe militare.


Informaţii politice

Forma de guvernământ: monarhie parlamentară constituțională.

Șeful Statului: Regele Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus), din 15 septembrie 1973.

Primul ministru: Stefan Löfven - din 3 octombrie 2014.

Ministrul afacerilor externe / vice-premier: Margot Wallström - din 3 octombrie 2014.

Situaţia politică internă. La 9 septembrie 2018 s-au desfășurat alegeri legislative în Regatul Suediei. La 18 ianuarie 2019, a avut loc în Parlamentul Suediei votul pentru redesemnarea lui Stefan Löfven drept prim-ministru. Coaliția de guvernare este formată din Partidul Social-Democrat și Partidul Ecologist, cu sprijinul Partidului de Centru, Partidului Liberal și Partidului de Stânga.

Parlamentul (Sveriges riksdag): unicameral, 349 membri.

Legături către principalele site-uri oficiale:

Portal oficial: http://www.sweden.se

Casa regală: http://www.royalcourt.se

Guvernul: http://www.regeringen.se

Ministerul afacerilor externe: http://www.government.se 

Parlamentul: http://www.riksdagen.se


Profil socio-economic

Regatul Suediei se numără printre cele mai competitive ţări din lume. Suedia are o economie stabilă, marcată de creșteri moderate, dar constante. În medie, PIB-ul a crescut cu 0,56%/an în perioada 1981-2018, înregistrând cea mai mare creștere în 1984 (2,5%) și cea mai scăzută pe fondul crizei din 2008 (-3,7%). În 2018, creșterea economică cumulată a fost de 1.6%.

Suedia a încheiat anul 2018 cu un excedent bugetar de peste €8 miliarde, cu peste 30% mai mare decât cel anterior. Anul 2018 a confirmat astfel soliditatea economiei suedeze și eficiența politicilor guvernamentale.

Inflaţie: 2% (noiembrie 2018). Şomaj: 5,5% (noiembrie 2018).

Principalele ramuri industriale: industriile forestieră, minieră, producția de înaltă tehnologie, telecomunicații.

Principalii parteneri comerciali: Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Regatul Ţărilor de Jos, SUA.


Afaceri europene

Suedia are o vastă experienţă de acţiune în plan european, dobândită inclusiv în cadrul structurilor din care făcea deja parte cu 35 de ani înainte de a deveni SM UE, respectiv Acordul Economic de Liber Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE). De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995, Suedia s-a implicat activ în problematica europeană. La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al spaţiului Schengen. Nu participă la Zona Euro (suedezii au votat împotriva adoptării Euro la referendumul organizat în 2003).

Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (50% din PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea europeană.

Relaţii internaţionale

Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliului Europei (din 1949), Consiliului Nordic (din 1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliului Arctic (din 1996). Suedia nu face parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar participă la operațiuni în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP) sub egida NATO.

Rolul Suediei, de mediator şi partener de dialog, este strâns legat de poziţia sa de neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional și participă activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.

mai 2019

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice