Relaţii bilaterale

Republica INDONEZIA


Denumire oficială: Republica Indonezia


Poziție geografică

Localizare: în Asia de Sud-Est, situată ecuatorial între Oceanul Indian și Oceanul Pacific, între continentul Australiei și cel al Asiei. Este cel mai mare arhipelag din lume, constituit din 17 508 insule dintre care aproximativ 6 000 sunt locuite. Țara este predominant muntoasă, cu vârfuri de peste 4 000 m, inclusiv peste 400 vulcani, dintre care 100 sunt activi.

Suprafață: 1 904 569 km².

Populaţia: 262 787 403 (est. iulie 2018), locul IV la nivel mondial: javanezi (40,1%), sundanezi (15,5%), malay (3,7%), batak (3,6%), madurezi (3%).

Religii (est. 2010): musulmani (87,2%), protestanți (7%), romano-catolici (2,9%), hinduși (1,7%).

Limba oficială: indoneziană (Bahasa Indonesia).

Alte limbi vorbite: engleză, olandeză, dialecte locale.

Împărțire administrativă: 7 zone geografice ce cuprind 34 de provincii, dintre care 5 au statut special: Aceh, Jakarta, Yogyakarta, Papua, Papua de Vest.

Materii prime: Indonezia este una dintre țările cele mai bogate în materii prime din sud-estul Asiei, dispunând de importante rezerve de țiței, cărbune, gaze naturale, cositor, nichel, bauxită, aur, argint, fier, cupru și uraniu. Dintre resursele solului, menționăm cauciucul natural, uleiul de palmier, cafeaua, mirodeniile și lemnul tropical. Tradițional, producția s-a axat pe bauxită, argint și cositor, dar se extinde pentru cupru, nichel, aur și cărbune pentru export.

Se află pe locul 23 în rândul producătorilor de ţiţei, cu 801 700 barili/zi (2017 est.) și pe locul al 12-lea în ierarhia producătorilor de gaze naturale (72,09 miliarde m³ conform estimărilor din 2017). A devenit însă, un importator net de produse petroliere, ca urmare a capacităţilor limitate de rafinare și a creșterii cererii interne.

Capitala: Jakarta, cu o populație de 10 517 milioane de locuitori (est. 2018);

Alte oraşe importante: Surabaya, Semarang, Bandung, Yogyakarta, Cirebon şi Bogor (în Java), Palembang, Medan şi Banda Aceh (în Sumatra), Banjarmasin şi Pontianak (în Kalimantan) şi Palu (în Sulawesi).

Ziua naţională: 17 august, ziua proclamării independenței (1945).


Scurt istoric

Independența a fost proclamată la 17 august 1945, prin crearea de către liderul mișcării de eliberare, generalul Soekarno, a unei republici în insulele Java şi Sumatra. În perioada 1945 – 1949, s-a desfășurat războiul de eliberare colonială. La 27 decembrie 1949, Olanda a recunoscut independența Indoneziei. În august 1950, a fost proclamată Republica Indonezia.

La 30 septembrie 1965, a avut loc o tentativă de lovitură de stat, organizată de Partidul Comunist. Aceasta a eșuat, iar prerogativele președintelui Soekarno au fost restrânse considerabil. Generalul Soeharto a condus țara din martie 1966 până în mai 1998. După demisia acestuia, Bacharuddin Yusuf Habibie, vicepreședintele în exercițiu, a preluat funcția supremă, până la organizarea de alegeri anticipate, desfăşurate la 7 iunie 1999. În perioada 20 octombrie 1999 – 23 iulie 2001, președinte al Indoneziei a fost Abdurrahman Wahid (Gus Dur), liderul Partidului Redeșteptării Naționale. În urma demisiei acestuia, vicepreședintele în exercițiu, Megawati Soekarnoputri, a preluat funcția de președinte, pe care a exercitat-o până la alegerile  prezidențiale din iulie 2004, care au fost câştigate de tandemul general în rezervă Susilo Bambang Yudhoyono, preşedinte – Jusuf Kalla, vicepreședinte. În urma alegerilor din iulie 2014, preşedinte a fost ales Joko Widodo, fost guvernator al capitalei Jakarta, iar Jusuf Kalla, vicepreşedinte.

Următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare sunt prevăzute a avea loc la 17 aprilie 2019. Principalele echipe care se vor confrunta în scrutinul prezidențial sunt actualul președinte Joko Widodo, care candidează alături de Ma’ruf Amin (până recent, adjunctul șefului celei mai mari organizații musulmane din Indonezia, Nahdlatul Ulama), iar cea de-a doua echipă este formată din Prabowo Subianto (din partea Gerindra, cel mai mare partid de opoziție) și Sandiaga Uno, fost viceguvernator al capitalei Jakarta.

 

Structura de stat

Forma de guvernământ: republică.

Organele statului:

  • Adunarea Consultativă a Poporului (the People’s Consultative Assembly) compusă din:
    • Consiliul Reprezentativ al Poporului (the People’s Representative Council)
    • Consiliul Reprezentanților Regionali (the Regional Representative Council)
  • Președinția (the Presidency) preşedinte – Joko Widodo din 20 octombrie 2014
  • Curtea Supremă (the Supreme Court)
  • Auditul de Stat (the State Audit Board)
  • Curtea Constituțională (the Constitutional Court)

Executivul: Este condus de președintele statului (nu există poziția de prim-ministru), care are, în același timp și calitatea de Comandant Suprem al Forțelor Armate. Este secondat de un vicepreședinte și numește miniștrii. Președintele și vicepreședintele sunt aleși pentru 5 ani, putând avea și al doilea mandat.

Ministru al afacerilor externe este, începând din 27 octombrie 2014, doamna. Retno L. P. Marsudi.

Legislativul: Parlamentul indonezian sau Adunarea Consultativă a Poporului are două componente: Consiliul Reprezentativ al Poporului (560 membri pentru mandatul 2014 – 2019) și Consiliul Reprezentanților Regionali (132 membri pentru mandatul 2014 – 2019).

Puterea judecătorească: Sistemul judiciar din Indonezia include, alături de Curtea Supremă, curți generale, militare, administrative, religioase și comerciale. 

Direcția Asia-Pacific – februarie 2019

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice