Relaţii bilaterale

Republica AZERBAIDJAN

Denumire oficială: Republica Azerbaidjan (Azərbaycan Respublikası)

Scurt istoric: Republica Azerbaidjan și-a proclamat prima dată independenţa la 28 mai 1918, fiind ocupată de Armata Roșie în aprilie 1920 şi încorporată ulterior în URSS ca republică unională. Republica Azerbaidjan şi-a proclamat independența la 18 octombrie 1991, în contextul destrămării URSS. Prima perioadă după proclamarea independenţei a fost marcată de conflictul din Nagorno-Karabah, a cărui etapă armată s-a încheiat prin armistiţiul din 1994. Procesul de reglementare a conflictului se desfășoară sub egida Grupului de la Minsk al OSCE, înființat în 1992. Începând cu a doua jumătate a anilor 90, Republica Azerbaidjan a cunoscut un proces amplu de dezvoltare economică şi socială, un rol fundamental jucându-l resursele energetice disponibile. Republica Azerbaijan participă ca furnizor de petrol și gaze în cadrul proiectelor regionale de tranzit - BTC (Baku-Tbilisi-Ceyhan), BTE (Baku-Tbilisi-Erzurum) și SGC (Coridorul Sudic de Gaze, având ca termen  de operaționalizare deplină finalul anului 2020). Este stat membru ONU şi CSI. Cooperarea cu UE se desfăşoară în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi al Parteneriatului Estic. La 1 septembrie 2014 a intrat în vigoare „Acordul între Uniunea Europeană şi Republica Azerbaidjan privind facilitarea vizelor”. Este în curs de negociere un nou cadru contractual între UE și Azerbaidjan, care va înlocui Acordul de Parteneriat și Cooperare (în vigoare din 1999).

Capitala şi principalele oraşe: Baku (Baki, capitala), Ganja (Gəncə), Sumgayit (Sumqayıt), Mingachevir (Mingəçevir).

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 86.600 km2, din care 16% reprezintă regiunea Nagorno-Karabakh, aflată în dispută cu Armenia din 1988. Ţara este împărţită în 66 de districte (rayon); 12 municipalităţi; o republică autonomă - Nahicevan (5.500 km2, 382.059 locuitori), cu capitala la Nahicevan; regiunea Nagorno-Karabah (4.400 km2), cu capitala la Stepanakert (în azeră, Khankendi), s-a autoproclamat republică independentă în 1992, nerecunoscută internațional.

Populaţia: 10.000.000 locuitori (2019), din care: 91,6% azeri, 2% lezgini, 1,3% armeni, 1,3% ruşi, 2,4% alte naţionalităţi. Circa 3 milioane de cetăţeni azeri lucrează în străinătate, în special în F. Rusă. Diaspora azeră numără aproximativ 25 milioane de persoane în Iran, 3 milioane în Turcia, 1 milion în SUA, 500.000 în Ucraina, 350.000 în Franţa, 300.000 în Irak. 

Religie: Majoritatea populației (peste 95%) aparţine confesiunii musulmane. Dintre aceștia, peste 85 % sunt musulmani şiiţi.

Limba oficială: azera, limbă de origine turcică, foarte apropiată de limba oficială din Turcia; limba rusă este, în continuare, larg folosită.

Ziua naţională: 28 mai (Ziua Republicii).

Forma de guvernământ: republică prezidențială

Situaţia politică internă: Preşedinte – Ilham Aliyev; Prim-ministru – Novruz Mammadov; ministru al afacerilor externe – Elmar Mammadyarov. Structura Parlamentului în urma alegerilor de la 1 noiembrie 2015: Partidul Noul Azerbaidjan (YAP) – 70 mandate, Partidul Solidarităţii Civice – 2 locuri; Partidul Prosperităţii Sociale din Azerbaidjan – 1 loc; Partidul Unităţii Civice – 1 loc; Partidul Iluminismului Democratic – 1 loc; Partidul Marii Ordini – 1 loc; Partidul Patriei – 1 loc; Partidul Mişcării Renaşterea Naţională – 1 loc; Partidul Reformelor Democratice – 1 loc; Partidul Social Democrat – 1 loc; Partidul Unităţii – 1 loc; Partidul Frontului Popular Unit din Azerbaidjan – 1 loc; independenţi – 43 de locuri.

Legături către principalele site-uri oficiale:

                                                                                                                        DEEAC iunie 2019

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice